MOROMETII- de Marin Preda

                                           

   Sublinierea  trăsăturilor  unui  text  narativ  și  încadrarea  acesteia  într-un  curent  literar, prin  ilustrarea  temei  și  a  viziunii  despre  lume  a  autorului.

-Romanul  ,,Moromeții” de  Marin  Preda  are  două  volume, primul  a  fost publicat  în  1955, iar  al  doilea  în  1967, ceea  ce  face  ca  acest  roman să  aparțină   perioadei  interbelice.

-Din  punct  de  vedere  al  construcției  și  al  viziunii  despre  lume, această  operă este  un  roman  realist-obiectiv, în  care structura este  circulară, asigurată  de  simetria  incipitului cu  finalul, tematica  este  rurală, acțiunea este încadrată  în  timp  și  spațiu, conflictele  sunt  puternice, viziunea  narativă este  obiectivă.

-Romanul reușește  să  reconstituie  imaginea satului  românesc într-o  perioadă  de  criză, în  preajma  celui  de-al  Doilea  Razboi  Mondial.

-Tema  principală  este  cea  a  familiei, surprinsă  într-un  proces iremediabil de  destrămare, la  care  se  adaugă  tema  timpului  sau  tema  iubirii.

-Axa  fundamentală  a  romanului (  volumul  I )  pe  care  este  așezată  actiunea  este  timpul  îngăduitor  , într-un  moment  de  răscruce  ,sub  presiunea  unor evenimente  necruțătoare.

-Acțiunea  romanului  este  plasată  spațial  în  comuna  Siliștea-Gumești din  județul  Teleorman  și  temporal  cu  trei  ani  înaintea celui  de-al  Doilea  Război  Mondial.

-În  centrul  romanului  se  află  Moromeții  , o  familie  numeroasă, cu  copii  proveniți  din   două  căsătorii.

-Catrina  îi  crescuse  de  mici, cu  greu , pe  cei  trei  băieți ai  lui  Moromote, care  încep  s-o  urască.

-Nemulțumirile  sunt  alimentate  permanent  de  când  copii  erau  mici  de  către  Guica, nemulțumită  de   căsătorie  lui  Moromete.

-La  rândul său, Ilie  Moromete  consideră  că  esențial  pentru  familia  sa  este să  păstreze  pământul  întreg   pe care  să-l  lase  apoi  fiilor  săi.

-Dar, Paraschiv  , Nilă  și  Achim  nu  înțeleg  această  dorință  a  tatălui  , ei  tânjind  după  independență  economică   și   câștig  rapid. 

-De  aici  vine  planul  secret  de  a  pleca  la  București  pentru  a-și  găsi  un rost, pus  în  practică mai  întâi  prin  plecarea  lui  Achim  cu  oile  și  apoi  prin  fuga  lui  Paraschiv  și  a  lui  Nilă  , cu  caii, din   finalul  romanului.

-Intervalul  surprins  se  derulează  de  la  începutul  verii  până la sfârșitul  ei  și  poate  fi  segmentat  în  trei  părți: primul  ține  de  sâmbătă  seara  până duminică  noapte, conține  scene  care  ilustrează  monografic  viața  satului (cina, tăierea  salcâmului, întâlnirea  duminicală  din  poiana  lui  Iocan, hora), al  doilea  se  derulează  pe  parcursul  a  doua  săptămâni, începând  cu  plecarea  lui   Achim  cu  oile,  la  București,  iar  al  treilea  episod  ține  de  la  începutul  secerișului   până  la   sfârșitul  verii, când Nilă  și  Paraschiv  fug  la  București  cu  caii.

-Romanul  prezintă   un  conflict  puternic  care  evoluează  pe  mai  multe  direcții: conflictul  dintre  Ilie  Moromete  și  fii  săi  din  prima  căsătorie, Paraschiv, Nilă  și  Achim; conflictul  dintre  Ilie  Moromete  și  soția  sa  Catrina; conflictul  dintre  Moromete  și  sora  sa  Maria, zisă  Guica.

-Conflictul  dintre  Ilie  Moromete  și  fii  săi  din  prima  căsătorie  apare  conturat  încă  de  la  început, din  scena  cinei, unde  așezarea   membrilor  familiei  la  masă  este  semnificativă  pentru  relațiile  dntre  ei  și  are  la  bază  dezacordul  dintre  tată  și  fii  săi  din  prima  căsătorie, provenit  din   viziuni  diferite  asupra  vietii  și  a  valorilor.

-Dacă  tatăl  prețuiește  armonia   familiei, liniștea  casei, băieții  valorizează  banul   și  puterea  pe  care  acesta  o  dă.

-Cel  de-al  doilea  conflict, între  Moromete  și  soția  sa  Catrina, are  la  bază  o  promisiune  neonorată  de  soț, aceea  de  a  trece  casa  și  pe  numele  Catrinei.

-În  timpul  secetei  de  după  Primul  Război  Mondial, Catrina  vânduse   un pogon  din  lotul  ei, pentru  a  întreține  familia, iar  Moromete  îi  făcuse  atunci  promisiunea  de  a  o  trece  în  actele  casei, fapt  care  a  fost   amânat  mereu , spre  disperarea  femeii  care,  după  moartea  soțului , se  și  vedea  alungată  de  către  fii  vitregi.

-Conflictul  dintre  Ilie  Moromete  și  sora  sa  are  la   bază  dorința  neîmplinită  a   acesteia  ca  fratele  să  nu  se  mai  fi   recăsătorit ,iar  ea  să fi  avut  grijă  de  cei  trei  băieți.

-Faptul  că  Moromete  nu  a  ascultat-o  a  făcut  să  îl  urască  și  să-l  învrăjbească  și  pe  cei  trei  fii  împotriva  tatălui  și  pe  cei  trei  fii  împotriva  tatălui  și  a  mamei  vitrege.

-Scena  cinei  este  semnificativă  pentru evoluția conflictelor din  sânul  familiei ,la  masă  copiii  se  așează  astfel: cei  trei  frați  vitregi  stăteau  spre partea   din  față  a  tindei, Catrina  stătea  întotdeauna  lângă  vatră ,lângă  ea  îi  avea  pe  Niculae, Ilinca  și  Tita, copii  făcuți  cu  Moromete.

-Moromete  stătea  parcă  deasupra  tuturor ,locul  său arată  că  tatăl  este  stăpânul  familiei , el  decide  cu  privire  la  soarta  acesteia, rol  care  va  fi  contestat   de  cei  trei  fii  prin  dorința  de  a  ieși  de  sub  autoritatea  tatălui  într-un  mod  care   frânge  echilibrul  familiei.

-O  altă  scenă  semnificativă  pentru   procesul  de  degradare  a   familiei  tradiționale  este  cea  a  tăierii  salcâmului , primul  semn  al  unor  vremuri  grele   pentru  Ilie  Moromete.

-Salcâmul  ,martor și  păstrător     al  vieții  țărănești  anunță  prin   sfârșitul  său   prăbușirea  satului   tradițional și  al  familiei  Moromete, amenințată  de schimbările  aduse  de  vremuri.

-Destrămarea  familiei  Moromete  este  extinsă  și  în  cel  de-al  doilea  volum, prin  încercările  tatălui  de  a-și  convinge fii   să  se  întoarcă   în  sat, încercări  sortite  eșecului , căci  băieții   își   făcuseră   un  rost  în  capitală: Paraschiv lucra  ca  sudor  la  tramvaie, Nilă  era  sudor  la  un   bloc  și  Achim avea  un  mic  magazin  alimentar .

-La  rândul  său, Catrina  supărată  pe  încercările  lui  Moromete  de  a-și readuce  fii ,îl  părăsește  și  se  duce  să  locuiască  la  fiica  ei  din  prima  căsătorie.

-Destrămarea  familiei  continuă  cu  moartea  lui  Nilă  la  război, și  cu schimbările  pe  care  noua  orânduire  comunistă   le  aduce  în  sat.

-În  concluzie , prin  destinul  familiei  Moromete, Marin  Preda   surprinde  în mod  semnificativ   viața  satului  românesc  din  preajma  și  după  cel  de-al  Doilea  Război  Mondial, perioadă  de  răscruce  pentru  întreaga  societate românească  confruntată   cu  legile  istoriei, cu  timpul  care  nu  mai  are  răbdare cu  oamenii.