MAREA NEAGRĂ- descriere

                                                         


AȘEZARE- este  o   mare   de  tip  continental, fiind  cuprinsă  între  Europa  și  Asia, înconjurată  deci  de  uscat.
ORIGINEA-provine  din  vechea  Mare  Sarmatică  care  ocupă  o  suprafață  extinsă  din  Europa  și  Asia.
SUPRAFAȚA-462.535 km  pătrați  împreună  cu  M.Azov/ 413.000  km  pătrați  fără  M.Azov.
ADÂNCIMEA-maximă  este  de  2245  m,  în  partea   central-sudică, spre  țărmul turcesc, adâncimile  sub  50  de  metri  au  o  extindere  mai  mare  în  nord  și  în  vestul  Peninsulei  Crimeea  până  la  Burgas.
ŢĂRILE  RIVERANE- România, Ucraina, Federația  Rusă, Georgia, Turcia, Bulgaria.
ȚARMURILE-sunt  puţin  crestate  : are  puține   peninsule- Peninsula  Crimeea, puţine  insule-Insula  Şerpilor, Insula  Şacalin , puține  golfuri-G. Odessa, G.Burgas.
Aspectul  țărmurilor a  favorizat  dezvoltarea  oraşelor  cu  rol  portuar  sau  balnear: Constanța, Mangalia, Varna, Burgas( Bulgaria),Batumi, Suhumi( Georgia), Ialta, Sevastopol, Odessa(  Ucraina), Soci( Rusia)Istanbul, Samsun( Turcia).
REGIMUL  HIDROLOGIC-este influențat  de  poziția  ei  ca  mare  tipic  continentală, unde  variaţiile  și  oscilațiilor  de  nivel  determinate  de  bilanțul  hidrologic  sunt  foarte  lente, în  funcție  de  aportul  apelor  continentale, precipitațiilor  și  de  evaporația  și  scurgerea  în  Marea  Mediterană.
REGIMUL TERMIC/ TEMPERATURA  APELOR-diferă  de  la  suprafață  la  adâncime:
-până  la  180-200  m  adâncime  temperatura   apei  reflectă   variațiile  sezoniere  ale  temperaturii  aerului  , fiind  cu  1-2 grade C  mai  ridicată  decât  aceasta.
-în  adâncime, temperatura  medie  anuală  este  aproximativ  constantă, în  jur  de  9  grade  C
SALINITATEA-diferă  de  la  suprafață   la  adâncime:
-până  la  180-200  m  adâncime,  salinitatea  este  mai  redusă( 17-18%) datorită  aportului  de  ape  continentale -Dunărea, Nistru, Nipru, Don, în  nord  ajungând  chiar  la  10-12%
-sub  180-200  m  adâncime  , salinitatea  este  mai   ridicată ( 22-23%  și  chiar  25%  la  peste 1000 m), datorită   apelor  sărate  ce  vin  dinspre  Marea  Mediterană , care  rămân  la  fund,  fiind  mai  dense.
Pe  baza   caracteristicilor  fizico-chimice  se  diferențiază   două   straturi  de  apă:
-stratul  de  suprafață- până  la  180-200  m  adâncime, cu  temperatura  apei  variabilă   în  funcție  de  temperatura  aerului , cu  oxigen  dizolvat, cu  salinitate  mai  scăzută, cu  condiții  favorabile  pentru  dezvoltarea  organismelor(  strat  biotic)
-stratul   de  adâncime- de  la  180-200  m, cu  temperatura  apei  relativ constantă, cu  salinitate  mai  mare, lipsit  de  oxigen, cu  conţinut  ridicat  de  gaze  toxice( hidrogen  sulfurat) rezultate  din descompunerea  resturilor  vegetale  și  animale  căzute  de  la  suprafată , deci  cu  condiții  improprii pentru  dezvoltarea  formelor  de  viață (  strat  abiotic), aici  existând  doar  bacterii  anaerobe.
DINAMICA/ MIȘCĂRILE  APEI:
-valurile  sunt  provocate  de  vânturi ,mai  ales  cele  care  vin  din  nord-est, nord, est  și  sud-est,  acestea  sunt  mici, de  2-4  m, putând  atinge  la   furtuni  peste  6-8  m  înălțime.
-mareele  sunt  foarte  slabe ( 8-12  cm), ceea  ce  a  favorizat  formarea  deltei  la  gurile  Dunării
-curenții:-de  suprafață-ocazionali, determinați  de  direcția  vânturilor  și  configurația  bazinului marin. In  sectorul  românesc  curentul  are  direcția  NE-SV  și  a  contribuit  la  construirea  cordoanelor  litorale  care  au  format  grindurile  fluvio-maritime  din  Deltă, lagunele  și  limanurile  fluvio-maritime  de  pe  țărm.
               -de  descărcare- care  transferă  ,la  suprafață , apele  mai  puțin  sărate  din  Marea  Neagră în  Marea  Mediterană.
               - de  compensație- apele  mai  sărate  din  Marea  Mediterană  sunt  aduse  prin  Bosfor  în Marea  Neagră  pe  la  adâncime
VEGETAȚIA-este  reprezentată  prin  unele  plante,  mai  ales  alge, care  formează  adevărate  pajiști  submarine.
FAUNA-foarte  variată:  midii, stridii, creveți, crabi, meduze, mamifere ( delfinii), pești(  scrumbiile albastre, calcani, stavrizi, guvizi, hamsii, sturioni  care  se  găsesc doar  în  Marea  Caspică- morun, nisetru, păstruga, cega, rechini)
ȚĂRMUL  ROMÂNESC  AL  MĂRII  NEGRE- se  întinde  de  la  brațul  Musura, din  delta  secundară  a  Chiliei ( granița  cu  Ucraina)  până  la  Vama  Veche  ( granița  cu  Bulgaria), având  o  lungime  aproximativă  de  245  km  , variabilă  datorită  proceselor  de   abraziune  și  acumulare  marină.
-Prezintă două  sectoare  distincte:
1. Sectorul  nordic(  până  la  Capul  Midia) -este  un tărm  jos , cu  deltă,  lagune( Complexul  lagunar  Razim, format  din  lagunele  Razim, Zmeica, Golovița, Sinoe)  și  limanuri  maritime  (Babadag, Tașaul).
2.Sectorul  sudic ( între  Capul  Midia  și  Vama  Veche)  modelat  prin  abraziune  marină, este mai  înalt  ( 5-38 m), abrupt, sub  formă  de   faleze  dezvoltate  pe  calcare  și  loess  și  pe  alocuri  plaje. -Țărmul  rectiliniu  este  întrerupt   în  unele  locuri  de  mici  golfuri  ( lagune, limanuri), barate  de  cordoane  marine( Tașaul, Siutghiol, Techirghiol,  Mangalia)
PLATFORMA  CONTINENTALĂ  A  MĂRII  NEGRE- este  mai  extinsă   în  partea  de  N V(  în  dreptul  țărmurilor  Ucrainei  și  României, mai  ales  în  zona  Deltei)
-reprezintă  o  veche  câmpie  invadată  de  apele  mării  în  cuaternar,  așa  cum  o  dovedesc  văile  submarine (  vechi  cursuri  de  apă)  care  apar  în  continuarea  celor  de  pe  uscat.
-este  acoperită   cu  o  cuvertură   de  nisip  și  mâluri  de  origine  fluvio-marină
-în  urma  forajelor  efectuate  s-au  descoperit   hidrocarburi  în  aceste  depozite .
IMPORTANȚA  MĂRII  NEGRE-  transport  maritim,  domeniu  de  pescuit,  turism, resurse  de  hidrocarburi  etc.